8 comments

  1. Ma chinui de 5 minute sa-mi exprim invidia cumva… si m-am lasa pagubas. E prea greu. Imaginea e geniala. Si cam atat, ca am ramas fara cuvinte.

    Cheers,
    Eugen

  2. Daca nu ti-as sti talentul as spune ca nu e reala! Efectiv e SF…nu-mi pot explica cum ai reusit sa prinzi atit de bine toate detaliile…si seninul cerului si verdele crud al campului proaspat arat cat si singuratatea copacului batrin!
    Multam fain de urari!

    Cred ca daca ai scoate ceva A0 sau mai mare…ar fi numai bun de un minifototapet!

  3. Un portativ viu pentru respiraţia unui arbore solitar.Muzica e respiraţia lumii întregi, sus pe cer, în norii magnifici, care par să danseze.

    Şi spun şi eu, ca Borges, ‘There is not a single thing which is not a cloud.’

    E minunată!Se aude o vioară..:)

  4. saptamana trecuta cand am vazut prima data aceasta fotografie (pe un site comun, nu mai stiu exact care, atunci ti-am retinut doar numele) m-am gandit la ea ca la un autoportret.
    astazi, revazand-o, simt la fel si nu cred ca ma insel.
    seamana atat de mult cu tine cel din toate fotografiile care urmeaza…
    reusesti sa transmiti atat de bine o latura unica a singuratatii, cea a implinirii prin ea insasi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *