Redus la expresia lui dintâi, şarpele e o linie trasată pe pământ, fără început şi fără sfârşit, păzind izvoarele vieţii:sufletul şi libidoul.
Şarpele Evei este tainica lucire ce străbate abisurile, e fiorul care răscoleşte straturile adânci ale conştiinţei, răsucindu-se enigmatic prin spaţiu şi timp, deopotrivă mascul şi femelă, aservindu-şi sexele aşa cum îşi aserveşte toate contrariile.
De veghe stă Luna, cea care controlează toate planurile cosmice guvernate de legea devenirii ciclice :apă, ploaie, vegetaţie, fertilitate.
Ea întrupeaza timpul care trece, vorbeşte despre cunoaştere, frumuseţe, ceremonii iniţiatice şi încă…
E greu să comprim ceea ce văd la cea mai concisă expresie.
Mai bine spun o poveste pentru această imagine :
La începutul timpului, când Luna se rotea pe cer după bunul ei plac, a văzut un ochi de apă în care şi-a scurs toata sclipirea până a orbit.Vântul a risipit picăturile magice pe întregul Pământ, curgându-le spre văi, urcându-le pe munţi, unduindu-le-n abisuri, ca pe şerpii cosmici care se hrănesc cu inimi de oameni.
Frumos frumos de tot !!! A 2-a e bestiala 😉
a doua e geniala… bravo!
Excelent …Intradevar a 2a este deosebita…felicitari si spor in continuare!
Inca o serie de top. Buna locatia … trebuie sa dau si eu pe-acolo 🙂
Super , o abordare diferita de ce am vazut pana acum !
Sunt de acord cu ceilalti.
A doua e senzationala 🙂
A doua imi place foarte mult
Pe mine m-a impresionat mai mult prima…poate pentru ca seamana cu viata ….
Imi plac foarte mult! In special a doua!
‘Şarpele Evei’ – o imagine splendidă!
Redus la expresia lui dintâi, şarpele e o linie trasată pe pământ, fără început şi fără sfârşit, păzind izvoarele vieţii:sufletul şi libidoul.
Şarpele Evei este tainica lucire ce străbate abisurile, e fiorul care răscoleşte straturile adânci ale conştiinţei, răsucindu-se enigmatic prin spaţiu şi timp, deopotrivă mascul şi femelă, aservindu-şi sexele aşa cum îşi aserveşte toate contrariile.
De veghe stă Luna, cea care controlează toate planurile cosmice guvernate de legea devenirii ciclice :apă, ploaie, vegetaţie, fertilitate.
Ea întrupeaza timpul care trece, vorbeşte despre cunoaştere, frumuseţe, ceremonii iniţiatice şi încă…
E greu să comprim ceea ce văd la cea mai concisă expresie.
Mai bine spun o poveste pentru această imagine :
La începutul timpului, când Luna se rotea pe cer după bunul ei plac, a văzut un ochi de apă în care şi-a scurs toata sclipirea până a orbit.Vântul a risipit picăturile magice pe întregul Pământ, curgându-le spre văi, urcându-le pe munţi, unduindu-le-n abisuri, ca pe şerpii cosmici care se hrănesc cu inimi de oameni.
unde gasesti locurile astea ? 🙂
Vulcanii noroiosi ?
„gemand aprig, prelung
prin venele mele de carne si sangele meu de pamant
…”