13 comments

  1. ‘Şarpele Evei’ – o imagine splendidă!

    Redus la expresia lui dintâi, şarpele e o linie trasată pe pământ, fără început şi fără sfârşit, păzind izvoarele vieţii:sufletul şi libidoul.

    Şarpele Evei este tainica lucire ce străbate abisurile, e fiorul care răscoleşte straturile adânci ale conştiinţei, răsucindu-se enigmatic prin spaţiu şi timp, deopotrivă mascul şi femelă, aservindu-şi sexele aşa cum îşi aserveşte toate contrariile.

    De veghe stă Luna, cea care controlează toate planurile cosmice guvernate de legea devenirii ciclice :apă, ploaie, vegetaţie, fertilitate.
    Ea întrupeaza timpul care trece, vorbeşte despre cunoaştere, frumuseţe, ceremonii iniţiatice şi încă…

    E greu să comprim ceea ce văd la cea mai concisă expresie.

    Mai bine spun o poveste pentru această imagine :

    La începutul timpului, când Luna se rotea pe cer după bunul ei plac, a văzut un ochi de apă în care şi-a scurs toata sclipirea până a orbit.Vântul a risipit picăturile magice pe întregul Pământ, curgându-le spre văi, urcându-le pe munţi, unduindu-le-n abisuri, ca pe şerpii cosmici care se hrănesc cu inimi de oameni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.