Fuga

Când pun soarele în praştie,
Zboară chiciura de vrăbii,
De pe-a drumului copastie,
Înspre abur de corăbii.

Nourii, de frig se-adună,
Nelăsându-şi nici un fulger
Să se uite după lună,
Cum o fur-acum un înger.

Scurt e timpul, şi e rece,
Sticlă-i aerul pe piele,
În ciulini şi prin nuiele,
Ne-om întrece.

1 comment

  1. Si cand torci cu fire rupte
    In apusuri visatoare,
    Ploaia vine sa-si sarute
    Patima cuceritoare.

    Un paianjen doarme-n trestii,
    Fara sa se-ngrijoreze
    Care-anume dintre bestii
    panza o sai-o-ntremeze?

    Toamna, fugi ca vine iarna
    Peste dealurile coapte,
    Sa se-asterne-n toata larma
    Cu Craciun in miez de noapte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *